vineri, 2 ianuarie 2015

Dialog intre generatii

                    
          
I.                 
- este procesul prin care se transmit informaţii de la un emiţător la un receptor, prin
utilizarea unui sistem de semne şi simboluri;

         -   
poate fi directă (faţă în faţă) sau mediată (text scris, poşta electronică).
 
 “COMUNICARE”:
              
Procesul comunicării presupune 2 etape:
Ø  receptarea mesajului celuilalt;
Ø  transmiterea propriului mesaj.
Receptarea mesajului:
În comunicarea directă, ascultarea e primul pas în stabilirea unei relaţii de comunicare eficientă. A fi un bun ascultător presupune manifestarea unei atitudini de respect şi de acceptare a interlocutorului. Comportamentele care transmit acest mesaj sunt:
  • stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim;
  • folosirea răspunsului minimal şi a încurajării;
  • concentrarea atenţiei pe ceea ce spune vorbitorul;
  • adresarea întrebărilor;
  • evitarea sfaturilor
  •  evitarea întreruperii celui care vorbeşte.    
Transmiterea mesajului: mesajul să fie clar, concis
                   
 bariere in comunicare
a.      Judecarea celuilalt: sunt răspunsuri care impun punctul de vedere al vorbitorului;
cealaltă persoană se simte neînţeleasă, nesigură; comunicarea va fi ineficientă.
Exemple: -     privire critică;
-          etichetarea : “Eşti distrat şi dezordonat”;
-          diagnosticarea: ”Spui asta doar pentru că te simţi vinovat”.
b.      Oferirea rapidă de soluţii:
Exemple: -     imperativele: “Fugi şi rezolvă acum problema”;
-          ameninţarea: “Dacă nu eşti de acord cu aceste condiţii, o să te dau în judecată”;
-          moralizarea: “Ar trebui să îţi ceri scuze de la ea”;
-          oferirea de sfaturi: “Daca aş fi în locul tău, asta aş face”.
c.       Lipsa de interes pentru nevoile şi preocupările celeilalte persoane:
Exemple: -     diversiunile: “Dacă crezi că asta e grav, stai să vezi ce mi s-a întâmplat
                       mie”;
-          argumentul logic: “Păi dacă îţi laşi cheile în maşină, e normal să şi le fure cineva”;
-          asigurarea că totul va fi bine: Se va termina cu bine.


       Stereotipurile sunt convingeri referitoare la caracteristicile, atributele şi comportamentele
specifice membrilor unei categorii sociale. Ceea ce este specific e lipsa de cunoştinţe suficiente despre membrii grupului respectiv.
b.      Prejudecăţile sunt atitudini negative, ce presupun generalizări nefavorabile în legătură cu
membrii unui grup anume (ex. sexismul – prejudecăţile bărbaţilor în legătură cu femeile; antisemitismul – prejudecăţile în legătură cu evreii; rasismul – prejudecăţile în legătură cu membrii altei rase). Au o componentă afectivă negativă, se manifestă prin comportamente de discriminare.
  COMUNICAREA ASERTIVĂ:
Asertivitatea este:
Ø  abilitatea de a-ţi comunică nevoile,
emoţiile, opiniile şi convingerile într-o manieră care nu încalcă drepturile celorlaţi;
Ø  a abilitate pe care o poţi învăţa;
Ø  o modalitate de a comunica şi de a te
comporta cu ceilalţi care te va ajuta să ai mai multă încredre în tine.
Notă: În anumite situaţii, oricâtă încredere avem în noi înşine, ne poate fi dificil să facem faţă. De exemplu: când un coleg este foarte insistent; când ceri înapoi cuiva căruia i-ai împrumutat un lucru; când reacţionezi la supărarea sau furia cuiva; când un vânzător devine prea insistent; când comunici despre emoţiile tale celor apropiaţi.
Asertivitatea nu este:
Ø  acelaşi lucru cu agresivitatea care
presupune mai mult impunerea propriei persoane în determinentul celorlalţi. Comportamentul asertiv are consecinţe pozitive pentru toţi, pe când comportamentul agresiv are rezultate negative;
Ø  ceva care îţi asigură fericirea sau că
vei fi tratat corect;
Ø  soluţia pentru toate problemele;
Ø  garanţia că vei obţine ceea ce vrei.


Mai jos, poţi identifica efectele comportamentului pasiv, agresiv, în comparaţie cu cel asertiv.





Comportamentul pasiv
Comportamentul asertiv
Comportamentul agresiv
Caracteristici
Nu îţi exprimi emoţiile, nevoile, drepturile şi opiniile. În schimb exagerezi importanţa emoţiilor, nevoilor, drepturilor şi opiniilor celorlalţi.
Îţi exprimi emoţiile, nevoile, drepturile şi opiniile păstrând respect pentru ale celorlalţi.
Îţi exprimi emoţiile, nevoile, drepturile şi opiniile fără respect pentru ale celorlalţi.
Emoţii
Îţi reţii propriile emoţii sau le exprimi într-o manieră indirectă sau inutilă.
Eşti capabil să-ţi exprimi emoţiile într-o manieră directă, onestă şi adecvată.
Îţi exprimi emoţiile într-o manieră inadecvată (cu furie şi ameninţări)
Nevoi
Acorzi  tot timpul atenţie nevoilor celorlaţi, pe care le consideri mai importante.
Atunci  când nevoile tale nu sunt satisfăcute , te vei simţi neapreciat, respins sau trist.
Nevoile tale sunt mai importante decât ale altcuiva. Nevoile celorlalţi sunt ignorate.
Drepturi
Altcineva are drepturi iar tu nu îţi recunoşti aceleaşi privilegii.
Îţi cunoşti drepturile esenţiale şi eşti capabil să le susţii. În egală măsură respecţi drepturile celorlalţi şi nu le încalci.
Îţi susţii drepturile tale, dar le încalci pe ale celorlalţi.
Opinii
Consideri că nu ai nimic important de spus iar ceilalţi au întotdeauna dreptate. Te temi să spui ceea ce gândeşti pentru că poţi fi  luat în râs.
Îţi exprimi părerile şi consideri că poţi contribui alături de punctele de vedere ale altor persoane.
Ideile tale contează cel mai mult, iar ale celorlaţi, nu înseamnă decât foarte puţin sau chiar nimic.
Scop
Scopul comportamentului pasiv este să evite întotdeauna conflictele şi să le facă celorlalţi pe plac.
Scopul comportamentului asertiv nu este câştigul, ci să fii capabil să simţi că ai spus ceea ce doreai să spui.
Scopul comportamentului agresiv este să câştige, dacă este nevoie, în detrimentul celorlalţi.
Efecte
Pe termen scurt:
Ø  scade anxietatea;
Ø  evită sentimentul de
vinovaţie;
Ø  suferinţă;
Ø  sacrificiu.
Pe termen lung:
Ø  stimă de sine
scăzută;
Ø  tensiuni interioare
care duc la stres, furie, depresie;
Ø  afectarea stării de
sănătate;
Ø  iritarea celorlalţi;
Ø  lipsă de respect din
partea celorlalţi.
Asertivitatea este o atitudine, faţă de tine şi ceilalţi, onestă şi utilă. O persoană asertivă cere ceva ce doreşte:
Ø  direct şi deschis;
Ø  adecvat, respectând
propriile opinii şi drepturi şi aşteptând ca şi ceilalţi să facă acelaşi lucru;
Ø  cu încredere  ,  fără
anxietate.
O persoană asertivă:
Ø  nu încalcă drepturile
celorlalţi;
Ø  nu va aştepta ca ceilalţi să
ghicească ceea ce doreşte;
Ø  nu va fi anxioasă şi nu va
evita situaţiile dificile.
Beneficiul major este creşterea încrederii în sine şi respectul faţă de ceilalţi.
Pe termen scurt:
Ø  eliberarea
tensiunii;
Ø  sentimentul de
putere.
Pe termen lung:
Ø  sentimentul de
vinovaţie şi ruşine;
Ø  ceilalţi sunt
responsabili pentru propriul comportament;
Ø  scade stima de
sine;
Ø  resentimente în
preajma persoanelor agresive.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu