I.
- este procesul prin care se transmit informaţii de
la un emiţător la un receptor, prin
utilizarea
unui sistem de semne şi simboluri;
- poate fi directă (faţă în faţă) sau mediată (text scris, poşta electronică). |
“COMUNICARE”:
Procesul
comunicării presupune 2 etape:
Ø receptarea
mesajului celuilalt;
Ø transmiterea
propriului mesaj.
Receptarea
mesajului:
În
comunicarea directă, ascultarea e primul
pas în stabilirea unei relaţii de comunicare eficientă. A fi un bun ascultător
presupune manifestarea unei atitudini de respect şi de acceptare a
interlocutorului. Comportamentele care transmit acest mesaj sunt:
|
bariere in comunicare
a. Judecarea
celuilalt: sunt răspunsuri
care impun punctul de vedere al vorbitorului;
cealaltă
persoană se simte neînţeleasă, nesigură; comunicarea va fi ineficientă.
Exemple:
- privire critică;
-
etichetarea : “Eşti distrat şi dezordonat”;
-
diagnosticarea: ”Spui asta doar pentru că te simţi
vinovat”.
b. Oferirea
rapidă de soluţii:
Exemple: - imperativele:
“Fugi şi rezolvă acum problema”;
-
ameninţarea: “Dacă nu eşti de acord cu aceste
condiţii, o să te dau în judecată”;
-
moralizarea: “Ar trebui să îţi ceri scuze de la
ea”;
-
oferirea de sfaturi: “Daca aş fi în locul tău,
asta aş face”.
c. Lipsa de
interes pentru nevoile şi preocupările celeilalte persoane:
Exemple: - diversiunile:
“Dacă crezi că asta e grav, stai să vezi ce mi s-a întâmplat
mie”;
-
argumentul logic: “Păi dacă îţi laşi cheile în
maşină, e normal să şi le fure cineva”;
-
asigurarea că totul va fi bine: Se va termina cu
bine.
|
Stereotipurile sunt
convingeri referitoare la caracteristicile, atributele şi comportamentele
specifice
membrilor unei categorii sociale. Ceea ce este specific e lipsa de
cunoştinţe suficiente despre membrii grupului respectiv.
b. Prejudecăţile sunt
atitudini negative, ce presupun generalizări nefavorabile în legătură cu
membrii unui
grup anume (ex. sexismul –
prejudecăţile bărbaţilor în legătură cu femeile; antisemitismul – prejudecăţile în legătură cu evreii; rasismul – prejudecăţile în legătură
cu membrii altei rase). Au o componentă afectivă negativă, se manifestă
prin comportamente de discriminare.
COMUNICAREA ASERTIVĂ:
|
Asertivitatea este:
Ø abilitatea de a-ţi
comunică nevoile,
emoţiile,
opiniile şi convingerile într-o manieră care nu încalcă drepturile celorlaţi;
Ø a abilitate pe care
o poţi învăţa;
Ø o modalitate de a
comunica şi de a te
comporta
cu ceilalţi care te va ajuta să ai mai multă încredre în tine.
Notă:
În anumite situaţii, oricâtă încredere avem în noi înşine, ne poate fi
dificil să facem faţă. De exemplu: când un coleg este foarte insistent;
când ceri înapoi cuiva căruia i-ai împrumutat un lucru; când reacţionezi la
supărarea sau furia cuiva; când un vânzător devine prea insistent; când
comunici despre emoţiile tale celor apropiaţi.
|
Asertivitatea nu este:
Ø acelaşi lucru cu agresivitatea care
presupune
mai mult impunerea propriei persoane în determinentul celorlalţi.
Comportamentul asertiv are consecinţe pozitive pentru toţi, pe când
comportamentul agresiv are rezultate negative;
Ø ceva care îţi asigură fericirea sau că
vei fi
tratat corect;
Ø soluţia pentru toate problemele;
Ø garanţia că vei obţine ceea ce vrei.
|
Mai jos, poţi identifica efectele comportamentului
pasiv, agresiv, în comparaţie cu cel asertiv.
|
|
Comportamentul pasiv
|
Comportamentul asertiv
|
Comportamentul agresiv
|
Caracteristici
|
Nu îţi
exprimi emoţiile, nevoile, drepturile şi opiniile. În schimb exagerezi
importanţa emoţiilor, nevoilor, drepturilor şi opiniilor celorlalţi.
|
Îţi exprimi
emoţiile, nevoile, drepturile şi opiniile păstrând respect pentru ale
celorlalţi.
|
Îţi exprimi
emoţiile, nevoile, drepturile şi opiniile fără respect pentru ale celorlalţi.
|
Emoţii
|
Îţi reţii
propriile emoţii sau le exprimi într-o manieră indirectă sau inutilă.
|
Eşti capabil
să-ţi exprimi emoţiile într-o manieră directă, onestă şi adecvată.
|
Îţi exprimi emoţiile
într-o manieră inadecvată (cu furie şi ameninţări)
|
Nevoi
|
Acorzi tot timpul atenţie nevoilor celorlaţi, pe
care le consideri mai importante.
|
Atunci când nevoile tale nu sunt satisfăcute , te
vei simţi neapreciat, respins sau trist.
|
Nevoile tale
sunt mai importante decât ale altcuiva. Nevoile celorlalţi sunt ignorate.
|
Drepturi
|
Altcineva
are drepturi iar tu nu îţi recunoşti aceleaşi privilegii.
|
Îţi cunoşti
drepturile esenţiale şi eşti capabil să le susţii. În egală măsură respecţi drepturile
celorlalţi şi nu le încalci.
|
Îţi susţii
drepturile tale, dar le încalci pe ale celorlalţi.
|
Opinii
|
Consideri că
nu ai nimic important de spus iar ceilalţi au întotdeauna dreptate. Te temi
să spui ceea ce gândeşti pentru că poţi fi luat în râs.
|
Îţi exprimi
părerile şi consideri că poţi contribui alături de punctele de vedere ale
altor persoane.
|
Ideile tale
contează cel mai mult, iar ale celorlaţi, nu înseamnă decât foarte puţin sau
chiar nimic.
|
Scop
|
Scopul
comportamentului pasiv este să evite întotdeauna conflictele şi să le facă
celorlalţi pe plac.
|
Scopul comportamentului
asertiv nu este câştigul, ci să fii capabil să simţi că ai spus ceea ce
doreai să spui.
|
Scopul comportamentului
agresiv este să câştige, dacă este nevoie, în detrimentul celorlalţi.
|
Efecte
|
Pe termen
scurt:
Ø scade anxietatea;
Ø evită sentimentul de
vinovaţie;
Ø suferinţă;
Ø sacrificiu.
Pe termen
lung:
Ø stimă de sine
scăzută;
Ø tensiuni interioare
care duc la
stres, furie, depresie;
Ø afectarea stării de
sănătate;
Ø iritarea celorlalţi;
Ø lipsă de respect din
partea
celorlalţi.
|
Asertivitatea
este o atitudine, faţă de tine şi ceilalţi, onestă şi utilă. O persoană
asertivă cere ceva ce doreşte:
Ø direct şi deschis;
Ø adecvat, respectând
propriile
opinii şi drepturi şi aşteptând ca şi ceilalţi să facă acelaşi lucru;
Ø cu încredere , fără
anxietate.
O persoană
asertivă:
Ø nu încalcă drepturile
celorlalţi;
Ø nu va aştepta ca ceilalţi să
ghicească
ceea ce doreşte;
Ø nu va fi anxioasă şi nu va
evita situaţiile
dificile.
Beneficiul
major este creşterea încrederii în sine şi respectul faţă de ceilalţi.
|
Pe termen
scurt:
Ø eliberarea
tensiunii;
Ø sentimentul de
putere.
Pe termen
lung:
Ø sentimentul de
vinovaţie şi
ruşine;
Ø ceilalţi sunt
responsabili
pentru propriul comportament;
Ø scade stima de
sine;
Ø resentimente în
preajma persoanelor
agresive.
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu